Arad
Localizare & căi de acces
Aradul, unul din marile oraşe din vestul României, este situat în Câmpia de Vest pe malurile Mureşului, la limita dintre Banat şi Transilvania. Are o populaţie de aproximativ 200.000 locuitori.
Cele mai importante căi de acces rutier spre Arad sunt drumul european E 68 (DN 7), Aradul aflându-se la 594 km de Bucureşti şi 275 km de Budapesta şi drumul european E 671 (DN 69 şi DN 79), oraşul fiind situat la 50 km nord de Timişoara şi 117 km sud de Oradea.
Gara din Arad asigură legături cu marile centre urbane din România, precum şi cu oraşe din Europa, pe ruta Budapesta – Viena.
Aeroportul din Arad pune la dispoziţia călătorilor legături aeriene cu Timişoara, Oradea şi Capitala, dar şi cu destinaţii din Italia şi Germania.
Scurt istoric
Zona Aradului a fost locuită încă din preistorie, climatul blând creând condiţii mai uşoare de viaţă pentru oamenii de atunci. Este important să menţionăm aici şi descoperirile arheologice de la Pecica, localitate care a dat numele uneia dintre cele mai interesante culturi din perioada de formare a civilizaţiei dacice (1200-400 î. Hr.).
La începuturile Evului Mediu (sec IX-X) existaseră în regiune mici formaţiuni de tip statal, printre dovezile existenţei acestora numărându-se şi cetăţile de pământ descoperite la Vladimirescu, Cladova, Zărand. Totuşi istoria medievală a Aradului începe odată cu amplificarea influenţei monarhiei ungare în Valea Mureşului. Oraşul este atestat documentar pentru prima dată în secolul al XI-lea. În aceeaşi perioadă se construiesc în zonă mai multe mănăstiri catolice, precum şi unul din cele mai vechi aşezăminte monahale ortodoxe din România, mănăstirea de la Hodoş-Bodrog (ridicată probabil la începutul secolului al XII-lea şi care poate fi vizitată şi azi).
Se derulează în perioada respectivă un înfloritor comerţ pe Mureş, care duce implicit la dezvoltarea economică a localităţilor înşirate de-a lungul râului, inclusiv a Aradului. La începutul secolului al XIII-lea, regiunea Aradului este încorporată sistemului feudal maghiar.
În urma invaziei tătare din veacul al XIII-lea sunt ridicate cetăţile de piatrã de la Şoimoş, Şiria şi Dezna. Fortificate în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, aceste cetăţi ce vor juca un rol important în rezistenţa anti-otomană.
Împărtăşind soarta Banatului, Aradul va fi cucerit de turci (1551), regiunile aflate la nord de Mureş urmând a fi eliberate în anii 1687-1691 iar cele din sudul râului în 1716. În secolul al XVIII-lea Aradul va fi integrat din punct de vedere administrativ, economic, cultural şi politic Imperiului Habsburgic. În a doua jumătate a veacului se ridică noua cetate a Aradului, parte a unui sistem de fortificaţii moderne pentru acea perioadă, sistem ce includea şi cetăţile construite în aceiaşi ani la Timişoara şi Oradea (ruinele pot fi vizitate în zona centrală a oraşului).
Revoluţia europeanã de la 1848-1849 este un reper important în istoria oraşului. Un număr semnificativ de localnici, în special de pe valea superioară a Crişului, se înrolau atunci în armata condusã de Avram Iancu; după capitularea revoluţionarilor maghiari la Şiria, 13 generali vor fi executaţi sub zidurile cetăţii Aradului la 6 octombrie 1849, zi comemorată şi azi de arădeni.
Se dezvoltă începând cu a două jumătate a secolului al XIX-lea câteva ramuri industriale devenite tradiţionale pentru Arad: industria alimentarã, prelucrarea lemnului şi industria mobilei, industria textilã. În 1892 îşi începe activitatea fabrica de vagoane care, în al doilea deceniu al secolului trecut, ajunsese să producă chiar automobile şi avioane.
Îşi avea la Arad, la începutul secolului al XX-lea, Consiliul Naţional Român Central, în cadrul căruia oameni politici arădeni ca Ştefan Cicio-Pop şi Vasile Goldiş au pregătit Adunarea de la Alba Iulia, unde în decembrie 1918 s-a adoptat Declaraţia Unirii Transilvaniei cu România.
Administraţia românească se va instaura în 1919. În perioada interbelică, Aradul devine cel mai puternic centru economic al Transilvaniei şi al patrulea ca importanţă în România.
După cel de-al Doilea Război Mondial, importanţa Aradului în sistemul economic şi politic al României comuniste va descreşte, o nouă perioadă de dezvoltare începând în 1990.
Monumente istorice
Puteţi admira în Arad o serie de clădiri şi monumente remarcabile, parte dintre ele declarate monumente istorice: Biserica Catolică din Aradul-Nou (aflată pe Calea Timişorii, a fost construită între 1812 şi 1821 în stil baroc; casa parohială, datând din 1725, adăpostise iniţial o mănăstire franciscană şi este considerată cea mai veche casă din Arad), Biserica Evanghelică Luterană (ridicată în 1906 şi amplasată pe bd. Revoluţiei, numită şi Biserica Roşie, datorită exteriorului din cărămidă roşie şlefuită), Biserica Ortodoxă Sârbă Sf. Petru şi Pavel (ridicată între 1698 şi 1702, se găseşte în Piaţa Sârbească), Catedrala Ortodoxă Română Sf. Ioan Botezătorul (construită în 1862-1865 în stil baroc, cu interiorul decorat mai recent în stil bizantin, se găseşte în Piaţa Catedralei), Catedrala Romano-Catolică (construită în stil neorenascentist între 1902 şi 1904, este amplasată pe bd. Revoluţiei), Palatul Administrativ (amplasat pe bd. Revoluţiei, construit între 1872 şi 1874, este azi sediul Primăriei, Prefecturii şi Consiliului Judeţean Arad), Palatul Cultural (P-ţa G. Enescu, construcţie finalizată în 1913, adăposteşte în prezent Filarmonica de Stat şi Complexul Muzeal Arad), clădirea Teatrului de Stat (construită între 1872 şi 1874 în stil neoclasic), Înalta Preparandie (pe str. Preparandiei – clădirea ridicată în 1812 a găzduit prima şcoală de învăţători în limba română din Ardeal), Casa cu Lacăt (str. Tribunul Dobra – ridicată în 1815, adăposteşte într-o nişă Butucul breslelor, montat în 1827), Casa cu ghiulele (ridicată în jurul anului 1800 şi amplasată pe Calea Timişorii; în zid se găsesc 17 ghiulele trase din turnurile cetăţii în timpul Revoluţiei de la 1848), clădirea Teatrului Vechi (aflată pe str. Gh. Lazăr, construită în 1817, a adăpostit cel mai vechi teatru din România iar azi găzduieşte reprezentaţii de teatru underground).
Alte monumente pe care le puteţi include într-un tur al oraşului sunt statuia Sf. Ioan de Nepomuk, sfântul protector al Aradului (din 1729, aflată la intersecţia str. Episcopiei cu str. Desseanu), Monumentul Sfintei Treimi (ridicat în 1746 şi amplasat pe Calea Timişorii, comemorează epidemia de ciumă din anii 1738-1740), Monumentul celor 13 Generali ai armatei revoluţionare maghiare executaţi în 1849 la Arad de forţele imperiale (ridicat în 1881, amplasat în P-ţa 13 Generali din cartierul Subcetate), Cetatea Aradului, Aleea personalităţilor arădene (busturi ale unor importanţi oameni politici sau de cultură, a căror activitate a fost strâns legată de oraş).
Atracţii turistice
Puteţi participa la spectacolele Teatrului de Stat (reprezentaţii în limbile română şi maghiară), ale Filarmonicii, sau, dacă vă aflaţi în Arad în perioada potrivită, la spectacolele din cadrul festivalului de teatru clasic. În oraş există mai multe galerii de artă, şi aveţi ocazia de a vizita Complexul muzeal Arad, cu cele 3 secţii ale sale: secţia de istorie-arheologie, secţia de ştiinţe ale naturii (găzduite de Palatul Cultural, în P-ţa G. Enescu) şi secţia de artă (la etajul al doilea al Bibliotecii Naţionale, pe str. Gh. Popa).
În timpul verii nu trebuie să rataţi o după-amiază la ştrandul „Neptun” – zonă de agrement amenajată pe o suprafaţă de 20 ha pe malurile Mureşului, în vecinătatea Cetăţii. Veţi găsi aici cinci bazine, terenuri de sport, grădini de vară şi restaurante, 300 de căsuţe tip camping. Se organizează frecvent spectacole, concerte în aer liber şi anual un festival al berii.
În judeţul Arad aveţi şi ocazia de a vizita podgoria Miniş-Măderat (30 km est de Arad), ştrandurile termale de la Curtici, Macea, Şofronea şi Dorobanţi (25 km nord de Arad), staţiunea balneo-climaterică Moneasa (situată la 110 km de Arad, în Depresiunea Zarandului), lunca Mureşului (pe malurile Mureşului, la vest de Arad), oraşul şi băile Lipova, mănăstirile de la Radna şi Hodoş-Bodrog etc.