Buziaş
Situare & căi de acces
Staţiunea balneoclimaterică Buziaş se găseşte la est de Timişoara, pe terasa superioară a râului Timiş, la poalele Dealului Silagiului, într-o regiune de tranziţie între câmpia Banatului şi dealurile vestice. Altitudinea staţiunii este de cca. 130 m deasupra nivelului mării.
Principalele căi de acces spre staţiune sunt cea rutieră şi cea feroviară, Buziaşul fiind situat la aproximativ 35 km de Timişoara şi la 25 km de Lugoj. Pe cale aeriană, se poate ajunge la Buziaş prin aeroportul internaţional de la Timişoara.
Scurt istoric
Ca aşezare omenească, Buziaşul este cunoscut din timpul colonizărilor romane în Banatul timişean sub numele de Ahibis, iar după unii istorici sub numele de Centum Puti (O sută de izvoare). Prima atestare documentară certă a oraşului datează însă din a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
Calităţile curative ale apelor minerale de la Buziaş au fost sesizate pentru prima dată de oficialităţi în 1805, deşi locuitorii din regiune apreciau de mult timp izvoarele naturale de aici. Implicarea autorităţilor face ca în cele două secole ce urmează dezvoltarea comunei şi mai târziu a oraşului Buziaş să fie legată de apele minerale din localitate. În anul 1811 s-a inaugurat primul sezon balnear, urmând ca în 1819 Buziaşul să fie declarat localitate balneară. Existau deja la acea dată 5 izvoare de apă minerală şi instalaţii de cură. La 1838 este angajat la Buziaş primul medic balneolog, Gheorghe Ciocârlan.
Staţiunea balneară Buziaş a continuat să se dezvolte, o serie de facilităţi fiind date în folosinţă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1850 se finalizează lucrările la primul hotel din Buziaş, Grand Hotel, iar în anii ce urmează sunt ridicate alte noi construcţii. În 1875 se construiesc pavilioanele în jurul izvorului Iosif şi izvorului Mihai şi colonada ce leagă sursele minerale cu Cazinoul, spaţiile de cazare şi sala de spectacole; în aceeaşi perioadă se transformă clădirea băilor calde într-o formă modernă, semicirculară. În 1893 se introduce energia electrică în hoteluri iar în 1896 este inaugurată calea ferată Timişoara-Buziaş. În 1907 este dată în folosinţă fabrica de îmbuteliat ape minerale.
Staţiunea a fost naţionalizată în 1948, în deceniile ce vor urma statul român făcând o serie de investiţii atât în infrastructură (canalizare, alimentare cu apă), cât şi în direcţia creşterii capacităţii de cazare şi de tratament. După 1976 se construiesc şi se dau în folosinţă noile hoteluri din staţiune – Hotel Buziaş, Hotel Silvana, Hotel Silagiu, Hotel Parc şi Complexul Balnear Timiş.
Clima
Staţiunea beneficiază de un climat de câmpie continental-mediteranean, caracterizat prin veri călduroase cu nopţi răcoroase, temperatura medie fiind de 20,8°C (în iulie) şi ierni blânde, cu media luni ianuarie de 0,1°C (media deasupra limitei îngheţului; cel mult 7-9 zile de îngheţ în luna ianuarie). Umiditatea atmosferică este mai redusă dimineaţa şi ceva mai ridicată după-amiaza. Presiunea atmosferică este corespunzătoare altitudinii, prezentând variaţii lunare mici (750 mm în mai, 753 mm în octombrie). Vânturile cele mai frecvente vara bat dinspre nord, aducând mase de aer rece, care temperează căldura de câmpie, iar iarna bat dinspre sud, aducând mase de aer cald.
Apele minerale
Astăzi la Buziaş există şapte izvoare de apă minerală, şase dintre acestea fiind exploatate în scop terapeutic, al şaptelea fiind exploatat în scop comercial, în vederea îmbutelierii. Apele minerale de Buziaş au o compoziţie chimică bogată în dioxid de carbon, fier, calciu şi bicarbonat de calciu, magneziu. Gazul carbonic în apa de Buziaş are o concentraţie de 2,4 g/l.
Indicaţii terapeutice
La Buziaş pot fi urmate, sub supraveghere medicală de specialitate, diverse proceduri terapeutice: băi calde cu apă minerală, mofete, hidroterapie, fizioterapie, împachetări cu parafină, aerosoli, acupunctură, masaje, gimnastică medicală, cură de teren, cură internă.
Procedurile disponibile în staţiune sunt indicate în tratamentul şi recuperarea în urma unor afecţiuni cardiovasculare, boli ale sistemului nervos central, boli de nutriţie şi metabolism, nevroză astenică, tulburări neuro-psihice sau neuro-endocrine, boli renale, boli ale tubului digestiv, boli ale aparatului respirator. Apele minerale din staţiune sunt contraindicate în cazuri de infarct miocardic recent, accidente vasculare cerebrale recente, flebite acute sau subacute.
Timp liber & atracţii turistice
Pentru petrecerea timpului liber în staţiune, turiştii au la dispoziţie o sală de sport, ştrandul cu apă carbogazoasă, parcul cu platani, expoziţia de artă populară bănăţeană, teatrul de vară, muzeul balnear.
De asemenea, pot fi vizitate diferite obiective turistice din împrejurimi – muzeele şi monumentele istorice din Timişoara sau Lugoj, casa memorială Traian Vuia din localitatea cu acelaşi nume, ruinele cetăţii medievale Marginea, muzeul etnografic al şvabilor de la Giarmata. În zonă au loc festivaluri populare periodice, cum sunt Festivalul tinerilor meşteşugari (Făget, luna mai), Festivalul de muzică populară La curţile dorului (Făget, luna iunie) sau numeroasele manifestări de acest gen organizate la Timişoara şi Lugoj pe tot parcursul anului.