Acasă Legături utile Contact

Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei

Situare & căi de acces

Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei este situat la extremitatea sud-vestică a Carpaţilor Meridionali, fiind mărginit la vest de Masivul Godeanu şi Munţii Cernei şi la est de Munţii Vâlcanului şi Mehedinţi. Are o suprafaţă de 61.211 ha, fiind cel întins parc naţional din România şi totodată singurul care cuprinde un întreg bazin hidrografic (al râului Cerna).

În Valea Cernei funcţionează una dintre cele mai vechi rezervaţii din ţară, constituită în 1932 – Rezervaţia Muntele Domogled, cu o suprafaţă de 1.194 ha. Rezervaţia a fost creată în primul rând pentru ocrotirea peisajului şi a florei (care prezintă o mare varietate de specii endemice), cercetările ulterioare dovedind şi importanţa faunistică deosebită a zonei.

Accesul în Parcul Naţional se poate face:

• dinspre drumul european E70 (DN6) din dreptul Băilor Herculane;
• dinspre drumul naţional DN67D (ce leagă Băile Herculane de Târgu Jiu) din dreptul localităţii Godeanu;
• dinspre drumul judeţean DJ671 (ce leagă localităţile Apa Neagră şi Valea Mare) în dreptul localităţii Cloşani;
• dinspre drumul naţional DN66A, pe direcţia Petroşani – Lupeni – Câmpul lui Neag – Izvoarele Cernei – Pasul Jiu-Cerna.

Relieful carstic

Munţii Cernei au aspectul unei suite de culmi paralele, orientate perpendicular pe Valea Cernei. Coboară din Munţii Godeanu până la sud de Băile Herculane. În relieful calcaros, apele au săpat diferite forme carstice de suprafaţă şi de profunzime.

Dintre formele exocarstice întâlnim în perimetrul Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei şi în împrejurimile staţiunii Băile Herculane: creste înguste şi golaşe, versanţi fragmentaţi, abrupturi calcaroase, chei, lapiezuri, cascade, grohotişuri, etc. unele din ele unice în ţară şi extrem de rare pe Glob. Astfel sunt Grota cu Aburi, peşterile Despicătura şi Hercule, Avenul lui Adam. Sunt peşteri fierbinţi, în care s-a dezvoltat o faună cavernicolă endemică, precum şi numeroase curiozităţi morfologice şi mineralogice.

Tot în apropierea staţiunii se află şi Grota Haiducilor (Peştera Hoţilor), de importanţă arheologică, dat fiind că a fost locuită încă din epoca de piatră.

Al doilea lanţ muntos care mărgineşte Valea Cernei este cel al Munţilor Mehedinţi, ce însoţesc Cerna până la vărsarea în Dunăre. Aceşti munţi sunt reprezentaţi printr-o culme unică masivă, care domină Valea Cernei şi podişul Mehedinţi. Munţii Mehedinţi sunt mai puţin împăduriţi în comparaţie cu Munţii Cernei, aici putând fi observate mai des suprafeţe de calcare albe. Versantul vestic al munţilor este abrupt către Cerna, cel estic coborând mai domol spre podişul Mehedinţi.

Şi în Munţii Mehedinţi se întâlnesc forme de relief carstic de suprafaţă şi subterane foarte variate.

Dintre formele exocarstice, întâlnim abrupturi şi stânci golaşe, impresionante prin înălţimea lor (500-800 m; astfel de forme pot fi observate foarte bine din staţiune, spre Crucea Albă şi Domogled); văi seci (Jelerău, Feregari, Şaua Padinei); depresiuni carstice, situate la aproximativ 1.000 m înălţime, cum sunt cele dintre văile Ţăsnei şi Arşasca; chei înguste, prin care curg pâraie cu praguri şi cascade (Cheile Râmnuţelor, Ţăsnei, Feregari, Jelerău, etc.); sorburi şi ponoare, izvoare carstice (Izvorul Slătinic, Şapte Izvoare Reci, izvorul din cariera Pecinişca etc.); doline şi lapiezuri.

Relieful endocarstic este de asemenea bine reprezentat, prin numeroase peşteri şi avene, remarcabile prin dimensiuni, frumuseţe şi valoare ştiinţifică (Peştera Mare de la Soronişte sau Peştera din Domogled, Peştera Ungurului din Cheile Pecinişca, Peştera dintre Pietre, Grota lui Şerban).

Din culmea principală a Munţilor Mehedinţi se detaşează câteva vârfuri: Piatra Mare a Cloşanilor (1.421 m), Vârful lui Stan (1466 m), Înălăţu Mare (1.301 m), Domogledu Mare (1.105 m).

Fauna & flora

Parcul cuprinde o suită de ecosisteme, în mare parte nealterate de intervenţia umană, situate la altitudini cuprinse între 150 m peste 2.000 m. Pot fi observate o faună şi o floră deosebit de variată şi interesantă, întâlnindu-se aici numeroase specii de plante şi animale, unele unice în ţară şi chiar în lume.

Fauna de lepidoptere din perimetrul Parcului Naţional Domogled — Valea Cernei, cu nucleul în rezervaţia Domogled, prezintă o mare diversitate, fiind reprezentate cca. 45% din speciile de lepidoptere ce trăiesc în România.

Mamiferele sălbatice mari trăiesc retrase în inima pădurilor, cu precădere în jumătatea superioară a bazinului Cernei. Pot fi întâlnite în perimetrul Parcului Naţional exemplare ale unor specii ocrotite de lege, precum ursul brun, râsul, capra neagră, lilieci, vulturul pleşuv, acvila de munte, sau specii endemice, ca vipera cu corn sau broasca ţestoasă de uscat.

Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei este totodată şi centrul ariei de răspândire a pinului negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica), specie endemică renumită pentru rezistenţă şi capacitatea de adaptare la condiţii staţionale vitrege (se dezvoltă pe stânci abrupte dezgolite, fără sol). Extinderea acestei specii este continuă şi pe mari suprafeţe în perimetrul parcului.

Pe teritoriul parcului întâlnim specii de plante ocrotite, printre care: sângele voinicului, bulbucul de munte, stânjenelul, alunul turcesc, brânduşa galbenă, narcisa, şi specii endemice de narcise, brânduşe, stânjenel etc.

Comunităţi tradiţionale

O altă atracţie a zonei o reprezintă comunităţile incluse în interiorul parcului (cătunul Prisăcina) care, prin păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor populare autentice, bogăţia culturală şi ospitalitate contribuie la valoarea ariei protejate. Aceste comunităţi trăiesc în condiţii mai mult decât modeste (fără apă curentă, fără curent electric) dar sunt mereu gazde primitoare.

Trasee montane

În perimetrul Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei există 35 de trasee turistice diferite ca peisaj, atracţii şi grad de dificultate. Marea majoritate a traseelor turistice au marcajele turistice refăcute şi prevăzute cu săgeţi indicatoare. Totodată, pe suprafaţa parcului sunt amplasate mai multe panouri informative, în apropierea traseelor cu aflux mare de turişti.

În împrejurimile staţiunii Băile Herculane pot fi abordate trasee ce pot fi parcurse în 2-4 ore, atingând Culmea Seseminului, Poiana cu Peri, Culmea Mohornicului, Culmea Mare, Platoul Coronini, Culmea şi Foişorul Schneler, Izvorul Diana, Izvorul şi Piscul Munk, Piscul Jubiliar, Piscul Ciorici, Grota cu Aburi, Colţul Pietrii, Izvorul Moşului, Balta Cerbului, Izvorul Jelerău, Cheile şi Valea Şaua Padina, Vârful Şuşcu, Crucea Albă, Grota Lui Şerban, Vârful Domogledul Mare, Cheile Prolazului, Valea Feregari, Poiana Padeşu, Peştera Ungurului, Creasta Cocoşului.

De asemenea, pot fi organizate şi excursii mai lungi (4-5 zile), spre obiective turistice din Munţii Godeanu şi Retezat, traseele parcurgând în bună măsură Valea Cernei. Traseele ating Cheile Ţăsnei, Cerna-Sat, lacul de acumulare Iovanu, Cascada Bobot, Lacul Prisaca, Cheile Prisăcinei, Piatra Puşcata, Cheile Corcoaiei (obiectiv carstic turistic major al Văii Cernei, protejat într-o rezervaţie naturală), Izbucu Cernei (cel mai puternic izvor din România), Cheile Cernişoarei, Vf. Stevaru, Vf. Înălăţu Mare, Vf. Paltina, Vf. Piatra Iorgovanului etc.

Conform regulamentului Parcului Naţional, camparea este permisă doar în locuri special amenajate. Locuri de campare stabilite sunt la: Şapte Izvoare Calde (amenajat corespunzător, la kilometrul 3 pe DN67D); Poiana Ţăsnei (amenajat pe proprietăţi particulare, la kilometrul 13 pe DN67D); Poiana Bechet (doar vatră pentru foc, pe traseul Cheile Ţăsnei – Vârful Ciolanu, după 2 ore de mers); Cerna-Sat – Rezervaţia Cheile Corcoaiei (doar vatră pentru foc, la marginea Cerna-Sat, către barajul Iovanu), se mai poate campa şi în Poiana Cociului, Poiana Muşuroaie, Poiana Ţesnei, Poiana Balta Cerbului.

Mai multe informaţii legate de Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei puteţi găsi pe pagina de web: www.domogled-cerna.ro