Muntele Mic
Localizare & căi de acces
Pornind din Caransebeş pe drumul judeţean DJ608A, rută ce străbate localităţile Zerveşti, Turnu-Ruieni şi Borlova, se ajunge la Valea Craiu (22 km de Caransebeş).
Pe acest parcurs pot fi întâlnite câteva obiective turistice: lacul de acumulare şi Poiana Narciselor de la Zerveşti (unde se organizează anual în luna mai o frumoasă serbare câmpenească) şi ruinele turnului de la Ruieni (fortificaţia medievală cunoscută sub numele de Turnul lui Ovid).
De la Valea Craiu există o linie de telescaun către staţiunea Muntele Mic, linie cu o lungime de 3,5 km şi o diferenţă de nivel de 799 m, fiind cel mai lung traseu de acest tip din ţară.
Drumul spre Muntele Mic poate fi continuat şi cu autovehiculul, pe un drum pietruit cu o lungime de 13 km. Acest drum nu a fost însă asfaltat niciodată, accesul fără autovehicule de teren putând fi o interesantă aventură, chiar pe timp de vară (fapt ce recomandă utilizarea telescaunului).
Muntele Mic se încadrează geografic în Munţii Ţarcu, situaţi în partea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali. Configuraţia uşor bombată a Masivului Muntele Mic face ca ascensiunea spre staţiune (1.525 m) sau spre vârf (1.806 m) să fie relativ facilă. Totuşi, iubitorii peisajelor alpine stâncoase nu vor fi dezamăgiţi vizitând regiunea. Masivul Ţarcu şi traseul ce duce spre Vârful Ţarcu (2.190 m) oferă minunate privelişti panoramice, în timp ce în văile glaciare ale acestor munţi se găsesc numeroase lacuri glaciare ce întregesc aspectul pitoresc al peisajelor.
Altitudinea masivelor montane şi orientarea crestelor munţilor din jurul staţiunii creează aici un microclimat blând, cu o subtilă componentă submediteraneană, fiind atenuate atât influenţele maselor de aer rece care circulă dinspre nord şi nord-est, cât şi cele ale maselor de aer cald care circulă dinspre sud şi sud-vest.
Scurt istoric al staţiunii
Turismului pe Muntele Mic pare a fi început prin anii '30 ai secolului trecut, când se construiau aici câteva facilităţi de cazare, unele dintre ele existând şi azi (capacitatea de cazare depăşea deja 200 de locuri în perioada respectivă). În acelaşi deceniu se introduce electricitatea (se construieşte o mică centrală hidroelectrică, pentru a acoperi necesităţile staţiunii) şi o conexiune la reţeaua telefonică. În anii '40, Muntele Mic era considerată cea mai modernă staţiune montană a României.
În vara anului 1936 este inaugurat monumentul eroi lor bănăţeni, Crucea de pe Muntele Mic. Monumentul, realizat din tulpini de brad, avea o înălţime de 25 m şi era iluminat pe timp de noapte cu patru reflectoare cu lumină electrică. Crucea era vizibilă în nopţile senine din cupola Catedralei din Timişoara. În 2004 a fost amplasată pe Muntele Mic o nouă Cruce, cu structură din metal şi iluminată feeric în timpul nopţii, care înlocuieşte vechiul monument.
Dezvoltarea infrastructurii din zonă a continuat şi după război, când au fost date în folosinţă teleschiul (1962) şi telescaunul ce face legătura cu Valea Craiu (1976) şi s-au construit noi facilităţi hoteliere, cel mai important dintre acestea fiind hotelul Sebeş. Construit în 1988, hotelul dispune de aproximativ 300 de locuri de cazare. În prezent este închis circuitului turistic, nevoia de spaţii de cazare fiind acoperită de cabane şi pensiuni private.
Sporturi de iarnă & alte atracţii turistice
Muntele Mic este o staţiune ce oferă atracţii turistice şi în timpul verii, dar poate mai ales pe timp de iarnă. De la Muntele Mic pornesc trasee montane spre Căleanu şi Ţarcu (4 ore), spre Cuntu (3 ore) şi spre Poiana Mărului (4 ore), pentru a menţiona doar obiectivele turistice mai apropiate.
În timpul iernii, pantele muntelui se transformă în pârtii de schi cu diferite nivele de dificultate, mulţumind atât începătorii, cât şi schiorii experimentaţi. Liniile de teleschi sporesc gradul de atractivitate al staţiunii pentru amatorii sporturilor de iarnă. Zăpada are la Muntele Mic o grosime medie de un metru pe durata anotimpului rece, care durează uneori câte 6 luni pe an (în perioada noiembrie-mai).
Împrejurimile staţiunii oferă condiţii ideale şi pentru organizarea de partide de vânătoare sau pescuit. Sunt, de asemenea, des vizitate de amatorii de sporturi cu motor pe teren accidentat, mai multe asociaţii de profil organizând competiţii şi evenimente aici iar iubitorii alpinismului şi ai zborului cu parapanta vor găsi la rândul lor câteva locaţii interesante.
Semnificative din punct de vedere al atracţiei turistice sunt şi nedeile şi rugile din aceasta zonă, corespunzând hramurilor bisericilor: la Zerveşti ruga este în 29 iunie (Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel), la Borlova ruga ţine trei zile, începând cu 15 august (Adormirea Maicii Domnului) iar la Zlagna ruga este pe 8 noiembrie (Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril).