Acasă Legături utile Contact

Timişoara

Localizare & căi de acces

Timişoara este cel mai important centru urban din vestul ţării. Este aşezat într-o zonă de câmpie, străbătută de râurile Timiş (care ocoleşte oraşul pe la sud) şi Bega (care traversează centrul oraşului).

Oraşul este punctul de intersecţie al unor importante artere de circulaţie rutieră: drumul european E70 (ce continuă spre sud spre vama Moraviţa şi frontiera cu Serbia şi spre est spre Lugoj, Drobeta Turnu Severin, Craiova, Bucureşti), drumul european E671 (spre Arad, Nădlac şi frontiera cu Ungaria), drumurile naţionale DN6 (Spre Cenad şi frontiera cu Ungaria) şi DN59A (spre Jimbolia şi frontiera cu Serbia).

De asemenea, Timişoara este un important nod feroviar. Trenurile ce circulă prin gările din Timişoara asigură legătura pe calea ferată cu oraşele din regiune (Arad, Lugoj, Caransebeş, Reşiţa), dar şi cu cele mai importante oraşe din Transilvania (Oradea, Cluj Napoca, Deva, Târgu Mureş, Sibiu), Moldova (Suceava, Iaşi, Galaţi) sau din sudul României (Craiova, Bucureşti, Constanţa).

Aeroportul internaţional din Timişoara asigură legături regulate pe calea aerului cu destinaţii din ţară şi Republica Moldova, Italia, Germania, Austria, Ungaria şi Grecia.

Scurt istoric

Prima atestare documentară a oraşului datează de la începutul secolului al XIII-lea. între 1307 şi 1315, regele Ungariei Carol Robert de Anjou ridică aici o cetate, urmând ca din 1316 să mute capitala Ungariei la Timişoara. Prima jumătate a secolului al XIV-lea este perioada de maximă dezvoltare a oraşului în Evul Mediu. La sfârşitul aceluiaşi secol, turcii îşi începeau incursiunile militare în regiune, iar în acest context oraşul dobândeşte un rol strategic deosebit.

La jumătatea secolului al XV-lea, Cetatea Timişoarei devine reşedinţă a lui Ioan Huniade, care va fortifica oraşul şi va reconstrui vechiul castel. Oraşul va înflori în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când Matei Corvin, din familia Huniazilor, devine rege al Ungariei.

În ciuda faptului că a fost fortificat în repetate rânduri, oraşul este cucerit de turci în 1552, urmând a fi eliberat de trupele austriece conduse de prinţul Eugeniu de Savoya, în 1716. După 1718 începe colonizarea populaţiei germane în Banat, fapt care va da un nou impuls economiei acestor locuri.

Dezvoltarea modernă a oraşului începe în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Se construiesc mai multe palate, catedrala catolică din Piaţa Unirii, şcoli, spitale, clădiri ale administraţiei civile şi militare în zona centrală a oraşului. Această zonă, numită şi azi Cetatea (între Pieţele Libertăţii, Unirii, Sf. Gheorghe, Victoriei), conferă arhitecturii oraşului de pe Bega o notă distinctivă.

Pe parcursul secolului al XIX-lea vor fi puse în practică la Timişoara numeroase invenţii şi inovaţii tehnologice ale timpului. în 1855 se introduce telegraful, în 1857 iluminatul public cu lămpi cu gaz şi calea ferată iar din 1869 transportul public este asigurat de tramvaie trase de cai. în perioada 1870-1880 sunt construite mai multe poduri din oţel, care să înlocuiască vechile construcţii din lemn. începând cu 1881 se dezvoltă reţeaua telefonică urbană. La 12 noiembrie 1884 Timişoara devine primul oraş iluminat electric al Europei iar în 1899 tramvaiele trase de cai sunt înlocuite cu cele electrice.

La începutul secolului al XX-lea, oraşul suferă un nou proces de sistematizare, construindu-se bulevardele care fac legătura dintre Cetate şi cartierele ce se întindeau în afara zidurilor. De asemenea, se construiesc clădirile din actuala Piaţă a Victoriei, care va depăşi ca importanţă Piaţa Unirii, devenind noul centru al oraşului. Printre realizările notabile în dezvoltarea interbelică a oraşului se numără ridicarea catedralei ortodoxe din Piaţa Victoriei, una dintre clădirile cu valoare simbolică ale oraşului (sfinţită în 1946), refacerea clădirii fostului Palat al Culturii, ridicat în 1875 şi distrus într-un incendiu în 1920, clădire ce adăposteşte azi Teatrul Naţional şi Opera, dar şi inaugurarea şcolii Politehnice.

După cel de-al doilea război mondial, pe lângă extinderea vechilor cartiere, construirea altelor noi şi dezvoltarea unor noi zone industriale ale oraşului, vor fi înfiinţate şi se vor dezvolta importante instituţii de învăţământ superior şi de cultură. Începând cu anul 1980 funcţionează Aeroportul Internaţional din Timişoara.

În decembrie 1989 începe la Timişoara revoluţia ce va duce la căderea regimului comunist în România. în ultimul deceniu are loc o revigorare a vieţii economice a oraşului, aspect ce implică şi o deosebită dezvoltare a turismului de afaceri.

Monumente istorice & atracţii turistice

Dintre monumentele istorice ale Timişoarei, pot fi vizitate în zona centrală a oraşului Castelul Huniazilor (ridicat de Iancu de Hunedoara între 1443 şi 1447 pe ruinele vechiului castel la lui Carol Robert de Anjou şi renovat în 1852, când au fost adăugate caracteristici specifice arhitecturii epocii), Palatul Dicasterial (construit în perioada 1850-1854 în stilul Renaşterii italiene), Lupa Capitolina (replică a statuii de pe Capitoliu, dăruită Timişoarei de către municipalitatea Romei), Monumentul Sfintei Treimi şi Domul din Piaţa Unirii (construit în stil baroc în perioada 1737-1773), Catedrala Mitropolitană din Piaţa Victoriei (construită între 1936 şi 1946 şi combinând stilurile bizantin şi moldovenesc), monumentele din Piaţa Libertăţii sau Piaţa Sf. Maria etc.

Cel mai important dintre muzeele timişorene este Muzeul Banatului, care cuprinde în prezent cinci secţii: istorie, ştiinţele naturii, artă, etnografie şi Muzeul Satului Bănăţean. Muzeul funcţionează din 1872. Secţia de istorie şi cea de ştiinţe naturale sunt găzduite în incinta Castelului Huniazilor din centrul oraşului, în timp ce secţia de artă poate fi vizitată în Palatul Baroc din Piaţa Unirii iar Muzeul Satului este amplasat la marginea oraşului, în Pădurea Verde. în afară de secţiile Muzeului Banatului, mai există Muzeul Mitropoliei Ortodoxe a Banatului, Muzeul Catedralei Ortodoxe, Muzeul Episcopiei Romano-Catolice, şi cel al Vicariatului Bisericii Ortodoxe Sârbeşti, ale căror colecţii cuprind obiecte de cult şi de artă veche, icoane pe lemn şi pe sticlă, iconostase, altare, manuscrise, carte veche.

În Timişoara funcţionează Opera şi instituţii teatrale cu reprezentaţii în limba română, germană şi maghiară, Filarmonica, precum şi numeroase galerii de artă, unde expun artişti plastici contemporani din Banat şi din ţară.

Pentru a petrece într-un mod cât mai plăcut timpul liber puteţi frecventa şi cluburile din oraş, cazinourile, iar în timpul verii ştrandurile şi bazele sportive în aer liber. De-a lungul întregului an, oraşul este gazda a numeroase festivaluri cu tematică diversă: de la muzica populară la muzica clasică sau electronică, festivaluri studenţeşti, festivalul berii şi al vinului.